Importanta implementării tehnologiilor disruptive, reconversia profesionala și responsabilitatea sociala a celor implicați in digitalizare
În a patra revoluție industrială termeni ca digitalizare sau Industry 4.0 nu reprezinta ceva nou pentru o parte a românilor. Problema este ca acea parte reprezintă un procent extrem de mic raportat la întreaga populație. Cei mai mulți dintre români nu știu ce li se întâmplă și mai ales nu știu ce îi așteptă. Vedem antreprenori care nu se pot repoziționa în piață, manageri speriați de scaunul care se clatină sau lucrători la bandă dezorientați de schimbările din jurul lor ce nu se mai opresc. Toți aceștia resimt la nivel psihic această presiune fiind predispuși la depresie sau anxietate.
Un lucru este cert și trebuie să fie luat în seamă de toți indiferent dacă este înțeles sau nu termenul digitalizare. Nimeni nu scapă, cu excepția celor care aleg să traiască în pădure.
Perspectiva pentru 2019-2020 este că investiția în aceste tehnologii va crește exponențial iar cei care decid s-au convins că nu își permit sa mai amâne acest proces dacă vor să rămână competitivi.
Un program recent lansat în acest sens care finanțează crearea de produse cu valoare adăugată în domeniul IT&C și generarea de know-how este POC 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor (TIC) și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere. Valoarea finantarii nerambursabile acordate este : intre 500.000 euro si 3.500.000 euro.
Reconversia Profesională
Efectele digitalizarii si automatizării asupra pieței muncii și implicit reconversia profesională sunt teme binecunoscute mai ales în zona de HR iar produsele dedicate nu lipsesc în piață mai ales la companiile ce derulează proiecte de tip POCU, POSDRU.
Trebuie ca cei responsabili de subiect sa înțeleagă ca procesul prin care se realizează reconversia este unul de durata și mai ales faptul că necesită multă răbdare în cazul celor care nu sunt obișnuiți cu tehnologia. Trebuie sa le acordam o atenție sporita în ceea ce privește dezvoltarea competenţelor digitale și un ajutor intern pentru a depăși rezistenta la schimbare, tipică psihicului uman.
Astfel de situație regăsim spre exemplu într-o fabrica ce vrea sa digitalizeze procesul de mentenanța. Într-unul astfel de proces înlocuiești fisele de mentenanța fizice și tabelele Excel cu un software, iar dacă echipamentele permit, colectezi date de la senzori pentru a putea trece în timp la o mentenanță predictivă.
Ion și Gigi, doi tehnicieni competenți trecuți bine de 50 de ani și care n-au pus niciodată mana pe un smartphone, vor trebui să completeze pe o tableta toate activitățile pe care le desfășoară. O implementare de succes nu va presupune numai training privind utilizarea aplicației în sine, ci și pentru utilizarea tabletei și a sistemului de operare.
Chiar dacă pentru mulți dintre noi pare ceva banal, pentru o bună parte a populației este încă o problema majoră. Ca să depășească acest blocaj, ei trebuie să învețe mai întâi chestiuni de bază, uneori începând cu modul în care se folosește un touch-screen și continuând cu aplicațiile de baza ale Android, aşa cum se făcea la cursurile de operator PC.
Problema de mai sus se poate rezolva în câteva ore de training structurat, organizat intern, costurile fiind nesemnificative.
Responsabilitatea Sociala in proiectele de digitalizare
Importanţa implementărilor de soluții Industrial Internet of Things (IIoT), Industry 4.0 sau Blockchain integrate cu Inteligenţa Artificială este semnalată în numeroasele directive UE ce au ca scop să ţină pasul cu ceilalți competitori mondiali în tehnologie SUA, China, Japonia etc…
Noi cei implicați direct în aceste procese trebuie să vedem mai mult de organizația noastră și să conștientizăm faptul că într-o oarecare măsură suntem responsabili de nivelul de dezvoltare tehnologică a României în cadrul UE în contextul războiului economic actual sau pentru reducerea gazelor cu efect de seră ( vezi Paris agrement )
Încă sunt numeroase companii industriale ce nu au un sistem informatic pentru monitorizarea fluxurilor energetice, chiar dacă problema eficienței energetice este intens dezbătută la nivel mondial iar conceptul de Industry 4.0 are la bază tocmai acest aspect.
Ca un exemplu în acest sens, în făbricile ce au câțiva contori pe contururile importante, domnul Gigi merge cu bicicleta regulat pentru a citi și înregistra în carnețel valorile. Datele rezultate știm cu toții ca nu sunt nici corecte(pentru ca domnul Gigi nu ajunge la tip sau deloc la unele puncte de măsură) și nici complete(fiind nevoie de mai multe puncte de măsură pe curent electric, gaz, aer comprimat etc…).
În acest caz Managerul Energetic nu poate să ia măsuri de eficientizare energetică iar cel din producție nu poate calcula cu exactitate consumul specific având implicații în pricing și implicit în vânzări, neputând la socoteala timpii alocați elaborării rapoartelor solicitate de Top Management.
În cazul descris mai sus, managerii direct afectați de această lipsă trebuie să lucreze împreună și să convingă conducerea de efectele benefice ale unei eventuale investiții pentru toate departamentele și mai ales să nu uite de ROI. Chiar dacă GM-ul poate că nu înțelege din punct de vedere tehnic pentru că este finanțist, toți avem butoanele noastre ce ne fac sa acționăm. Important este ca cei din middle management să fie primii care ies din bula de confort și să aducă constant în discuție aceste probleme. Extrapolând, prin digitalizare, putem ajunge sa avem o hartă digitală a consumului energetic la nivel național ca mai jos. Important este, în cât timp.
Despre viitor si digitalizare la next level
Dacă în precedentele revoluții industriale recalificarea oamenilor nu era asa o mare problemă, ei trecând de la lucrul pământului la a mânui unelte și utilaje prin fabrici sau să execute câteva operații simple de asamblare, acum trecerea este una cu mult mai complexă necesitând cunoștințe mult avansate condiției lor. În trecut luptau contra abuzurilor și asupririi prin fabrici, pe viitor trebuie sa lupte împotriva irelevanței și nu știu cum o vor face.
Am început prin a spune ca sunt extrem de puțini cei care înțeleg ceea ce se întâmplă dar mai puțini sunt cei care conștientizează implicațiile negative sau chiar catastrofale ale dezvoltării tehnologiei. În ciuda faptului că se vorbește despre asta la toate marile conferințe ce au legătură cu domeniul, sunt considerate poveşti SF. Problema singularității inteligenței artificiale este tratată din ce în ce mai serios mai ales că pot surveni catastrofe din cauze extrem de banale ce nu au fost luate în calcul(vezi Super-inteligenţa).
Algoritmii și machine learning cu siguranță vor ajunge în punctul în care ne vor cunoaște mai bine decât noi iar deciziile sper să fie ale noastre și pe viitor.
Alte domenii care vor remodela lumea în care trăim: Computatia Cuantica, Industria de armament și armele autonome, nanotehnologia, sisteme biometrice, tehnologia blockchain.
Ca o concluzie putem fi nemulțumiți de guvern și de modul în care ne administrează, dar în același timp trebuie să vedem și ce putem face noi, la locul de muncă pentru societatea în care trăim.
